Definitie: stare emotionala care se instaleaza atunci cand stimulul extern amenintator este perceput ca nedrept; reactie emotionala fata de o nedreptate, chiar sociala; se asociaza cu actiuni de indepartare/oprire a sursei externe neplacute – uneori actiunea este doar mentala, sau doar verbala.

Poate deveni un mecanism util de influenta sociala.

Este diferita de agresiune.

Varietati:

iritare – stare continua de furie de intensitate redusa/medie;

gelozie – furie care se declanseaza cand persoana iubita/dorita este absenta fizic, agresivitatea indreptandu-se catre aceeasi persoana, cat si catre contextul respectiv (alta persoana, activitate,loc);

izbucniri violente – furie intensa, care rabufneste si se exprima in cuvinte agresive, volum mare, gesturi agitate; uneori pot aparea din senin sau ca urmar a unui declansator nesemnificativ, pentru ca furia se acumula in interior de ceva vreme si a gasit o scuza pentru a se descarca;

furie exprimata calm – cererea drepturilor, exprimarea dezacordului in cuvinte clare, insa folosind un ton calm si politicos;

furie exprimata direct, necenzurat – emotia se exprima cu voce ridicata, acuzatii – cuvinte dure, emotionalitate – expresii corporale specifice furiei;

furie rece – furia este retinuta in interior, iar la suprafata se ridica un zid/raceala/retragere.

Factori declansatori:

comportamente externe despre care se presupune ca sunt rau intentionate sau nedrepte; de asemenea se presupune ca celalalt are control si este constient de ceea ce face.

Una dintre presupunerile nlp-ului este aceea ca in spatele unui comportament pe care nu reusim sa-l schimbam, al nehotararii, al conflictelor interioare, se afla parti ale personalitatii care actioneaza autonom si sunt diferite de atitudinea constienta. Aceste parti se formeaza pe baza experientelor de viata si a convingerilor dobandite intr-o anumita perioada a vietii, si raman la varsta respectiva.

Cea mai rea varianta este sa incercam sa distrugem aceste parti, sau sa ne arogam superioritatea asupra lor, ceea ce de obicei si facem. Din pacate, aceasta “lupta” nu poate fi castigata, deoarece forta acestor parti ale noastre nu dispare, ci se manifesta fie in obiceiuri mai puternice decat noi, in acte impulsive, in emotii de iritabilitate sau lipsa de chef, sau in comportamente si convingeri contradictorii. Suntem, cu alte cuvinte, departe de o viata armonioasa.

Jung, la inceputul secolului trecut, prin 1913, constientiza importanta intelegerii acestor parti din noi care sunt ale noastre fara a fi creatia noastra, fara a fi constientizate si intelese, insa influentandu-ne decisiv viata.

“Ceea ce importa in primul rand este diferentierea dintre constient si continuturile inconstientului. Continuturile trebuie izolate, si asta are loc cel mai usor personificandu-le si stabilind apoi, pornind dinspre constiinta, un contact cu ele. Numai asa li se poate extrage puterea, pe care altfel o exercita asupra constiintei. Intrucat continuturile inconstientului au un anumit grad de autonomie, aceasta tehnica nu ofera dificultati deosebite. Cu totul altceva este sa te familiarizezi cu faptul autonomiei continuturilor inconstiente. Si totusi, chiar in aceasta rezida posibilitatea de a te indeletnici cu inconstientul.”

Nlp-ul propune in primul rand acceptarea acestor parti, prin intelegerea intentiei lor pozitive. Pentru a intelege intentiile lor, si viziunea lor despre viata, le personificam si le dam cuvantul. Le ascultam si tinem cont de scopurile lor. Le educam si le ajutam sa-si atinga mai usor scopurile. Le imprumutam capacitatea de a gandi. Doar in acest fel putem, in cea mai buna varianta, sa le integram in felul nostru de a fi, si sa ne eliberam de conflicte interioare.

Jung, ca si cum ar fi inteles functionarea creierului descrisa de nlp, si in special importanta sistemelor de reprezentare, accentueaza necesitatea de a transforma emotiile – vagi, schimbatoare, greu de inteles – in imagini si sunete.

“Pe masura ce izbuteam sa traduc emotiile in imagini, adica sa gasesc acele imagini care se ascundeau in ele, se instaura linistea interioara. Daca m-as fi multumit cu emotiile si as fi lasat lucrurile asa, probabil ca as fi fost sfasiat de continututile inconstientului. Poate ca le-as fi putut disocia, scinda, dar atunci as fi cazut indiscutabil vinctima nevrozei si in cele din urma continuturile inconstientului tot m-ar fi distrus. Experimentul meu m-a invatat cat de salutar este din punct de veder terapeutic sa poti constientiza imaginile care zac indaratul emotiilor.”

Dupa ce continuturile sunt transformate in imagini, ele pot fi mai usor observate obiectiv. La fel, in tehnicile nlp de integrare a partilor interioare, ne situam de multe ori in pozitia observatorului, care poate privi totul fara a tine partea vreunei parti, fara a se lasa influentat de emotii.

“Asterneam pe hartie fantasmele care adesea mi se pareau a fi niste absurditati si impotriva carora resimteam rezistente puternice. Caci, atata timp cat nu le intelegi sensul, ele sunt un amestec diabolic de sublim si ridicol.”

Jung intelegea importanta de a lasa imaginile sa vina la suprafata constiintei, fara a le eticheta imediat ca absurde si fara a se teme ca va pierde controlul asupra lor. In mod asemanator, tehnicile nlp au succes in masura in care persoana poate lasa cu adevarat partile sale interioare sa se exprime, fara a interpreta negativ ceea ce spun acestea, fara a le considera din start ridicole. Daca persoana pastreaza in intregime controlul si isi ia rolul de purtator de cuvant al partilor interioare, procesul este din start blocat. Atitudinea constienta ar trebui sa fie una de deschidere, de acceptare a faptului ca suntem mai mult decat stim.

Pentru a citi mai multe lucruri interesante puteti merge pe un site cu foarte multe informatii despre Jung.